Cimitirul Vesel si Manastirea Peri din Sapanta.

Fotografii de Cristina Nichitus Roncea.

Mănăstirea “Sfântul Arhanghel Mihail” Săpânţa – Peri, Maramureş
In Săpânţa – Maramureş, în zilele noastre a renăscut vechea Sihăstrie de la Peri. In localitatea Peri (Ucraina de astăzi), la mică distanţă de Săpânţa a existat o veche Mănăstire, ctitorie a dinastiei voivodale a Dragoşeştilor. Incă de la sfârşitul secolului al XIII-lea aici fiinţa o mică sihăstrie aflată în grija lui Dragoş Vodă, cu hramul „Sfântul Arhanghel Mihail”. Voivozi Balc şi Drag, nepoţii lui Dragoş Vodă, au ridicat o biserică de piatră, iar la 13 august 1391, la cererea lor, printr-o diplomă a patriarhului Antonie al IV al Constantinopolului, Mănăstirea din Peri a fost ridicată la rangul de Stavropighie Patriarhală, cu drept de jurisdicţie asupra Bisericilor din Maramureş şi încă a şapte ţinuturi.
Incepând cu această dată (13 august 1391), sediul Episcopiei Ortodoxe Române a vechiului Maramureş s-a aflat timp de 312 ani la Mănăstirea Peri. Aici s-a pus bazele unei Şcoli de Caligrafie, călugării copiau cărţi de slujbă şi învăţătură, şi traduceau cărţi în limba română. Pentru prima dată la Mănăstirea Peri s-au tradus în româneşte cărţi din Biblie. La Mănăstirea Peri a funcţionat şi o importantă tipografie.
In anul 1696 în timpul arhipăstoririi episcopului „vednic de amintire” Iosif Stoica, s-au tipărit în limba română „Evanghelia” şi „Molitvetnicul”. Acesta a fost canonizat de către Sfântul Sinod în anul 1992 cu numele de Sfântul Iosif Mărturisitorul din Maramureş prăznuit de Biserica noastră ortodoxă la 24 aprilie.
Potrivnicii neamului românesc au distrus Mănăstirea Peri în anul 1703 în timpul răscoalei antihasburgice condusă de Francisc Racoczi al II-lea.
Rugăciunile ierarhilor, voivozilor, strămoşilor noştrii şi ale Sfântului Iosif Mărturisitorul, au fost ascultate de cel Prea Inalt, iar la plinirea vremii, a început reînvierea vechii Mănăstiri. Din cauza vitregiilor istoriei, nu s-a putut reconstrui în Ucrarina de astăzi, la Peri, unde se află ruinele vechii Mănăstiri, ci s-a rectitorit pe malul sudic al Râului Tisa în localitatea Săpânţa, prin străduinţele preacucernicului Părinte paroh din comuna Săpânţa preotul Grigore Luţai, reînnodându-se astfel firul istoric.
Biserica Mănăstirii este cea mai înaltă construcţie din lemn (stejar) din Europa (78 m) depasind-o cu 21 de metri pe cea de la Bârsana. Crucea are 7 metri. Construcţia monumentală în lemn este opera meşterului Ioan Ştiopei zis Buga din Bârsana.
La 14 septembrie 2005 P.S.Sa Prea Sfinţitul Iustin Sigheţeanu împreună cu părintele paroh Grigore Luţai şi peste 50 de preoţi, stareţi şi stareţe din eparhie, în prezenţa câtorva mii de credincioşi, au oficiat Sfânta liturghie în Altarul de vară al Mănăstirii.
La finalul Sfintei Liturghii, P.S. Sa Prea Sfinţitul Părinte Episcop Iustin Sigheţeanu a instalat pe Monahia Agnia Ciugan de la Mănăstirea Prislop, maramureşeancă de loc, fosta directoare a Seminarului Teologic Monahal Sf. Ecaterina” de la Prislop, ca primă stareţă a Mănăstirii de maici „Sfântul Arhanghel Mihail” Săpânţa – Peri.

Cititi  Istoricul distrugerii Manastirii Peri  si despre Transcarpatia, Maramuresul istoric pe Basarabia-Bucovina.Info.